Ce este hepatita cronica virala B sau C?
Hepatita virala este o boala infectioasa caracterizata prin inflamatia ficatului urmare a prezentei unui virus hepatic in organism. Cel mai frecvent este vorba despre hepatita datorata virusurilor A, B sau C si, mai rar, co-infectie cu virus B si D.
Numita si „boala mainilor murdare”, hepatita virala A este adesea contractata in copilarie dar si mai tarziu in viata, astfel incat nu mai putin de 80% din populatia in varsta de peste 30 de ani prezinta anticorpi specifici. Hepatita A nu se cronicizeaza, nu necesita tratament specific si in marea majoritate a cazurilor evolueaza cu vindecare completa.
Prin comparatie, hepatita B respectiv hepatita C constituie in prezent o problema majora de sanatate publica. Spre deosebire de hepatita A, hepatitele B si C se cronicizeaza frecvent, simptomele sunt mai severe, iar eradicarea virusului din organism mult mai dificila. In lipsa tratamentului adecvat, hepatitele cronice B sau C au consecinta distrugerea progresiva a tesutului hepatic cu aparitia cirozei, alte complicatii majore fiind insuficienta hepatica si cancerul hepatic.
Care sunt simptomele hepatitei B sau C?
Important: In Romania exista peste 2 milioane de persoane infectate cu virus hepatic B sau C. Mare parte din acestia insa nu prezinta nici un semn sau simptom al bolii, nu stiu ca sunt purtatori de virus hepatic, cu toate acestea ei pot transmite virusul B sau C persoanelor sanatoase.
Atunci cand simptomele exista, acestea sunt in general nespecifice, adesea putand fi confundate cu cele cauzate de afectiuni mai usoare precum banala raceala. Nu se poate preciza tipul hepatitei virale doar prin cunoasterea simptomelor, ci trebuie efectuate teste de sange.
In faza acuta (de inceput), hepatita virala poate prezenta simptome pseudo-virale precum: senzatia puternica de oboseala, febra, dureri in gat, dureri musculare sau articulare, lipsa poftei de mancare. In unele cazuri apare icterul adica ingalbenirea tegumentelor si sclerelor (albul ochilor) insotit de urina inchisa la culoare si scaune decolorate.
Pe masura ce hepatita virala cronica evolueaza, ficatul isi mareste volumul (hepatomegalie), icterul apare mai des, pot aparea sangerari spontane. Treptat apare o stare generala de rau a organismului care se decompenseaza ca urmare a diminuarii functiei hepatice.
Cum se diagnosticheaza hepatita B sau C?
Medicul specialist poate suspecta prezenta infectiei cu virus hepatic B sau C atunci cand:
-
la palpare ficatul pacientului are volum marit (hepatomegalie) si eventual consistenta dura;
-
ecografia abdominala sau alta metoda imagistica releva hepatomegalie;
-
pacientul prezinta simptome nespecifice descrise mai sus;
-
analizele de sange prezinta valori anormale, printre care transaminaze crescute care releva distrugerea celulelor ficatului;
-
in timpul endoscopiei digestive superioare sau colonoscopiei se observa dilatari venoase la nivelul esofagului, stomacului sau colonului.
Confirmarea diagnosticului de infectie cu virus B sau C se face pe baza dozarii sangvine, respectiv testarea prezentei Ag HBs (pentru virus B) si Ac anti VHC (pentru virus hepatic C).
Cum se transmite hepatita cu virus B sau C?
Hepatitele B si C se transmit atunci cand sangele unei persoane sanatoase vine in contact cu cel al unui purtator de virus. Iata cateva exemple:
-
prin primirea unei perfuzii de sange netestat sau efectuarea unei lucrari stomatologice sau interventii chirurgicale cu instrumentar nesterilizat;
-
prin folosirea in comun a obiectelor de igiena personala (lama de ras, periuta de dinti, forfecuta);
-
prin folosirea in comun a seringilor si acelor de catre utilizatorii de droguri;
-
prin contactul accidental al unei persoane cu sangele unui purtator de virus (rana superficiala, sporturi de contact, etc);
-
prin contactul cu instrumentar nesterilizat folosit la aplicarea de tatuaje, piercinguri sau in sedintele de manichiura si pedichiura;
-
prin contacte sexuale neprotejate cu persoane infectate;
-
mai rar, de la mama la fat in timpul sarcinii.
In comparatie cu virusul HIV, virusurile hepatice B si C sunt mult mai rezistente in afara organismului si totodata mult mai contagioase. De aceea trebuie evitata folosirea obiectelor (aparate de ras, forfecute, etc) apartinand altor persoane, chiar daca acestea nu au mai fost utilizate de mult timp.
Hepatitele B si C nu se transmit prin alimente, apa, aer, tuse/stranut, imbratisari, prin folosirea tacamurilor sau a toaletelor publice. Hepatita virala se poate transmite prin sarut, daca mucoasa bucala este lezata in cazul ambelor parteneri.
Cum prevenim si tratam hepatita B sau C?
Hepatitele virale B si C se pot trata, insa eradicarea virusului din organism este deseori dificila si nu intotdeauna garantata, tratamentul si regimul asociat sunt de lunga durata, iar calitatea vietii pacientului este frecvent afectata.
Iata de ce abordarea inteleapta a hepatitei B sau C este preventia activa prin evitarea cailor de transmitere enumerate mai sus, iar in cazul hepatitei B si prin vaccinare. In prezent nu exista vaccin impotriva hepatitei C.
Diagnosticate in faza de inceput, hepatitele B si C raspund mult mai bine la tratament. Din nefericire, foarte putini pacienti beneficiaza de tratament in faza incipienta a hepatitei si asta deoarece in faza de inceput simptomele lipsesc adesea, iar pacientul nu constientizeaza prezenta bolii. Iata de ce este recomandata efectuarea anuala a unei ecografii abdominale si a unui set complet de analize la medicul specialist gastroenterolog sau internist.
Hepatitele B si C se trateaza prin administrarea de medicamente antivirale si prin adoptarea unui stil de viata sanogen care sa includa:
-
odihna;
-
managementul stresului;
-
evitarea alcoolului, grasimilor in exces si a altor toxice hepatice;
-
regim alimentar corespunzator.
