Palpitațiile, oboseala neobișnuită sau senzația de lipsă de aer pot semnala o tulburare de ritm cardiac. Una dintre cele mai frecvente este fibrilația atrială, o afecțiune care merită atenție chiar și atunci când simptomele sunt discrete sau lipsesc.
Ce este fibrilația atrială?
În mod normal, activitatea electrică a inimii coordonează contracțiile într-un ritm regulat. În fibrilația atrială, semnalele electrice din camerele superioare ale inimii, numite atrii, devin dezorganizate. Atriile nu se mai contractă eficient, iar pulsul devine neregulat și, adesea, rapid.
Fibrilația atrială nu înseamnă obligatoriu un puls foarte mare. Unele persoane au o frecvență cardiacă apropiată de normal, dar ritmul rămâne neregulat.
Cum se poate manifesta?
Simptomele diferă de la o persoană la alta. Pot apărea:
palpitații sau senzația că inima „aleargă” ori bate haotic;
oboseală și scăderea rezistenței la efort;
dificultăți de respirație;
amețeală sau senzație de slăbiciune;
disconfort în piept.
Uneori, afecțiunea este descoperită întâmplător, la un control. Episoadele pot apărea și dispărea sau ritmul neregulat poate persista.
Absența palpitațiilor nu exclude fibrilația atrială și nici riscurile asociate acesteia.
De ce apare?
Probabilitatea apariției fibrilației atriale crește odată cu vârsta. Printre afecțiunile și factorii asociați se numără hipertensiunea arterială, insuficiența cardiacă, bolile valvulare, diabetul, obezitatea și apneea obstructivă în somn.
Consumul excesiv de alcool și unele tulburări tiroidiene pot contribui, de asemenea, la apariția episoadelor. Identificarea și tratarea problemelor asociate reprezintă o parte importantă a îngrijirii.
De ce nu trebuie ignorată?
Una dintre complicațiile importante este accidentul vascular cerebral ischemic. Contracția ineficientă a atriilor poate favoriza formarea cheagurilor de sânge. Dacă un cheag ajunge într-un vas care alimentează creierul, poate bloca circulația.
Riscul diferă în funcție de vârstă, bolile asociate și istoricul medical. El poate exista inclusiv când episoadele sunt rare sau nu sunt resimțite.
Fibrilația atrială poate, de asemenea, să agraveze insuficiența cardiacă și să reducă toleranța la efort.
Cum se stabilește diagnosticul?
Diagnosticul necesită confirmarea printr-o înregistrare electrocardiografică. Un puls neregulat sau o alertă de la un ceas inteligent justifică evaluarea medicală, dar nu stabilește singur diagnosticul.
Medicul poate recomanda electrocardiogramă, monitorizarea ritmului pe o perioadă mai lungă, ecografie cardiacă și analize de sânge. Dacă episoadele sunt intermitente, un EKG normal între episoade nu le exclude.
Ce presupune tratamentul?
Tratamentul se adaptează fiecărei persoane și urmărește:
prevenirea accidentului vascular cerebral, prin anticoagulante atunci când riscul individual le justifică;
controlarea frecvenței cardiace și, în anumite situații, restabilirea ritmului normal;
tratarea afecțiunilor asociate și reducerea factorilor de risc.
În funcție de caz, pot fi indicate medicamente, cardioversie sau ablație prin cateter.
Aspirina nu înlocuiește anticoagulantul prescris pentru prevenirea AVC în fibrilația atrială. Tratamentul nu se întrerupe din proprie inițiativă, nici dacă palpitațiile dispar sau ritmul revine la normal.
Când trebuie să apelezi 112?
Solicită ajutor urgent dacă apar durere în piept, dificultăți importante de respirație, pierderea stării de conștiență sau semne de AVC: asimetria feței, slăbiciunea bruscă a unui braț ori dificultăți de vorbire.
Apelează 112 chiar dacă semnele neurologice dispar. Nu conduce până la spital.
Pentru palpitații noi sau repetate, fără semne de alarmă, solicită o evaluare medicală. Depistarea fibrilației atriale și un plan de îngrijire adaptat pot reduce riscul de complicații și pot îmbunătăți viața de zi cu zi.