Nutriția nu înseamnă doar „mâncare” — înseamnă aportul și utilizarea corectă a energiei și a nutrienților necesari pentru viață, creștere și refacere. „Bolile de nutriție” sunt condiții de sănătate care rezultă din dezechilibre în aportul sau utilizarea nutrienților: fie din cauza insuficienței (subnutriție, deficiențe de vitamine/minerale), fie din cauza excesului (supraponderalitate, obezitate), dar și din cauza calității proaste a dietei care favorizează bolile cronice (boli cardiovasculare, diabet tip 2, unele cancere). Conceptul modern preferă termenul mai larg „malnutriție”, care include deficiențele nutriționale, excesul nutrițional și dezechilibrul calitativ al alimentației. Organizația Mondială a Sănătății
Tipuri de boli de nutriție — pe scurt
- Undernutriție (insuficiența energetică și proteică): scădere în greutate severă, lipsă de masă musculară, creștere păguboasă la copii.
- Deficiențe de micronutrienți: de exemplu, deficiența de fier (anemie feriprivă), vitamina A, iod, vitamina D sau B12, fiecare cu efecte specifice asupra sănătății. Organizația Mondială a Sănătății
- Exces nutrițional / obezitate: acumulare de grăsime corporală care crește riscul de boli cardiovasculare, diabet zaharat tip 2 și anumite tipuri de cancer. thelancet.com
- Dezechilibre complexe: sindrom metabolic, sarcopenie (pierdere de masă musculară) sau sarcopenic obesity (combinația de prea multă grăsime și prea puțină masă musculară), care pot apărea la persoane cu greutăți diferite. PMC
Aceste categorii arată de la bun început că „bolile de nutriție” nu sunt echivalente doar cu „a fi gras” — sunt mult mai nuanțate.
De ce nu afectează doar persoanele supraponderale?
Există mai multe motive — biologice, sociale și economice — pentru care problemele nutriționale pot apărea indiferent de greutate corporală.
1. Malnutriția are trei feţe: subnutriție, carențe micronutriențiale și exces
Organizația Mondială a Sănătății definește malnutriția ca „deficituri, excese sau dezechilibre în aportul de energie și/sau nutrienți”. Așadar, o persoană „slabă” poate suferi din lipsa proteinelor, vitaminei D sau a fierului; iar o persoană „slabă” din exterior poate avea totuși deficite interne (ex.: anemie), pentru că greutatea nu reflectă automat statul nutrițional la nivel de vitamine și minerale. Organizația Mondială a Sănătății
2. Calitatea dietei contează mai mult decât numărul de kilograme
Poți avea un indice de masă corporală (IMC/BMI) „normal” și totuși mânca puține legume, multe produse procesate, zaharuri și grăsimi tranș. Această dietă „slim but sick” (slim, dar bolnav) accelerează inflamația, determină rezistență la insulină sau dislipidemie — factorii care duc la boli cardiovasculare și diabet, indiferent de greutate. Studii epidemiologice arată că există persoane cu greutate normală care au markerii metabolici tipici pentru obezitate (niveluri crescute ale trigliceridelor, scăderea HDL, tensiune arterială mare) — fenomen numit „metabolically unhealthy normal weight” (MUNW). Aceste persoane au risc crescut de boli cardiometabolice. PMC
3. Distribuția grăsimii corporală și compoziția corpului
Nu toate kilogramele sunt la fel: grăsimea viscerală (din jurul organelor) este mult mai nocivă decât grăsimea subcutanată. În plus, masa musculară (sau lipsa ei) joacă un rol crucial: o persoană cu IMC normal, dar cu puțină masă musculară și depozite de grăsime viscerală poate avea risc cardiovascular crescut. Problemele de compoziție — precum sarcopenia sau sarcopenic obesity — pot apărea la vârstnici sau la persoane cu diete sărace în proteine și activitate fizică redusă. Aceste condiții afectează mobilitatea, rezistența la boli și mortalitatea, chiar dacă greutatea totală pare „ok”. PMC
4. Medicamente, boli cronice și absorbția nutrienților
Anumite boli (boli gastrointestinale, boli hepatice, insuficiență renală) sau tratamente (de exemplu metformin — asociat cu scăderea B12, inhibitori de pompă de protoni etc.) pot altera absorbția vitaminelor și mineralelor. Astfel, pacienți cu greutate normală sau chiar supraponderali/dinamic obișnuit pot dezvolta deficit de micronutrienți, care declanșează simptome clinice. Un exemplu frecvent: persoanele cu diabet pot avea frecvent deficiențe de magneziu sau vitamina D, ceea ce influențează evoluția bolii. Health+1
5. Factorii socio-economici și „dublu-povara” (double burden)
În multe țări în curs de dezvoltare și chiar în comunități dezavantajate, întâlnim simultan subnutriție și creștere a prevalenței obezității (denumit „double burden of malnutrition”). Familiile cu resurse limitate consumă alimente dense caloric, dar sărace în micronutrienți (alimente procesate, uleiuri, zaharuri), ceea ce duce la supraponderalitate pe fondul unor deficiențe nutriționale (anemie, deficit de vitamine) — un paradox aparent. Organizația Mondială a Sănătății
Exemple concrete de boli nutriționale care apar la persoane non-obese
Anemia prin deficit de fier
Anemia feriprivă este una dintre cele mai răspândite deficiențe: afectează copiii, femeile însărcinate și multe persoane adulte. Semnele pot fi oboseală, scăderea performanței cognitive, intoleranță la efort — și nu e nevoie să fii obezi ca să o ai. Statistic, un procent mare din femeile tinere prezintă anemie în întreaga lume. Organizația Mondială a Sănătății
Metabolic syndrome la persoanele cu greutate normală
Definiția sindromului metabolic include factori precum trigliceride crescute, colesterol HDL scăzut, tensiune arterială crescută, glicemie crescută și circumferință abdominală mare. Persoanele care nu sunt „grase” pot totuși îndeplini aceste criterii — iar riscul lor de boli cardiovasculare și mortalitate poate fi la fel de mare sau mai mare decât al altora. Un studiu al CDC a arătat că persoanele cu greutate normală dar cu sindrom metabolic pot avea risc crescut de mortalitate comparativ cu alte grupuri. CDC+1
Sarcopenia și sarcopenic obesity
Pierdere de masă musculară (sarcopenie) se întâlnește frecvent la vârstnici și este legată de risc crescut de cădere, fracturi și mortalitate. Cazul problematic este „sarcopenic obesity” în care o persoană are exces de grăsime combinat cu masă musculară scăzută — situație ce agravează riscul cardiovascular și funcțional. Dar și persoanele cu greutate normală pot avea sarcopenie (pierdere musculară, fără pierdere ponderală evidentă). PMC
Ce indicatori ar trebui urmăriți — pe lângă cântar și IMC?
Pentru a evalua riscul nutrițional real, este util să ne uităm la:
- profil lipidic (colesterol total, LDL, HDL, trigliceride)
- glicemie / hemoglobină glicată
- markeri inflamatori (unde e cazul)
- hemoleucogramă (pentru anemie)
- niveluri de vitamine/minerale (fier, vitamina D, B12, magneziu) — la persoanele cu factori de risc
- măsurători ale compoziției corporale când sunt disponibile (bioimpedanță, DXA) sau circumferința taliei ca proxy pentru grăsimea viscerală.
Aceste evaluări oferă o imagine mult mai completă decât IMC-ul singur. PMC
Ce putem face — prevenție și intervenție practică
1. Accent pe calitatea alimentației
Promovarea unei diete bogate în legume, fructe, proteine de bună calitate, cereale integrale și grăsimi sănătoase reduce riscul de bolile cronice chiar și la persoanele cu imc normal. Micronutrienții importanți (fier, vitamina D, vitamine B, iod, zinc) trebuie asigurați prin dietă variată, fortificare sau suplimentare când e nevoie. Organizația Mondială a Sănătății
2. Activitate fizică regulată și antrenament de forță
Exercițiul aerobic ajută metabolismul și sănătatea cardiovasculară; antrenamentul de forță (rezistență) păstrează sau mărește masa musculară, prevenind sarcopenia. Astfel, compoziția corporală se îmbunătățește independent de scăderea maselor, reducând riscul metabolic. PMC
3. Screening-uri medicale periodice
Analize simple (hemoleucogramă, profil lipidic, glicemie, testare vitamine când există indicații) detectează probleme care altfel rămân „ascunse” la persoanele cu greutate normală. Așa putem interveni precoce. CDC+1
4. Atenție specială la vârstnici și la populațiile vulnerabile
Vârstnicii sunt predispuși la malnutriție proteino-energetică și la sarcopenie; copiii și femeile însărcinate la deficiențe de micronutrienți. Programele de sănătate publică trebuie să vizeze aceste grupuri cu strategii dedicate (suplimentare, educație nutrițională, acces la alimente nutritive). Organizația Mondială a Sănătății
Mesajul-cheie pentru cititor
Nu judeca starea nutrițională după cântar! Greutatea corporală este doar un indicator — important, dar incomplet. Bolile de nutriție includ atât subnutriția, cât și deficiențele micronutrienților și tulburările metabolice care pot apărea la persoane cu greutate normală sau chiar subponderale. Evaluarea completă a stării nutriționale include analize de laborator și, când este cazul, măsurători ale compoziției corpului, iar prevenția se construiește prin dietă sănătoasă, activitate fizică regulată și screening medical periodic.
Referințe (selectate)
Am citat mai jos sursele principale folosite pentru afirmațiile-cheie; le poți consulta pentru detalii suplimentare:
Mirzai, S. et al. (2024). „Sarcopenic obesity and cardiovascular disease” — despre combinația dintre pierdere musculară și exces de grăsime și riscurile asociate. PMC/
World Health Organization — Malnutrition (fact sheet). Definiții și conceptul de malnutriție (deficit, exces, dezechilibru). Organizația Mondială a Sănătății
World Health Organization — Micronutrients. Informații despre impactul deficiențelor de vitamine și minerale (ex.: anemie). Organizația Mondială a Sănătății
Stefan, N. et al. (2020). „Metabolically healthy and unhealthy normal weight and obesity” — review privind riscul cardiometabolic la persoanele cu greutate normală dar metabolice modificate. PMC
CDC (2020). Studiu/analiză privind importanța sindromului metabolic chiar și la adulții cu greutate normală. CDC
Dacă dorești să faci o programare este foarte simplu. Sună la numerele de telefon afișate mai jos, trimite un email sau prezintă-te direct la adresa afișată.
- Telefon: 0240532049 0745163026 0740045963
- Adresa: strada Slt. Gavrilov Corneliu, nr. 170, bloc A4, sc. B, parter, Tulcea, ROMANIA
- Email:prontodiagnostic@yahoo.com
