Ce trebuie să ştim despre…. rezistenţa la antibiotice

Rezistența la antibiotice este una dintre cele mai mari amenințări la adresa sănătății globale, securității alimentare și dezvoltării de astăzi.

Rezistența la antibiotice poate afecta pe oricine, de orice vârstă, în orice țară.

Rezistența la antibiotice are loc în mod natural, dar utilizarea necorespunzătoare a antibioticelor la oameni și la animale accelerează procesul.

Un număr tot mai mare de infecții – cum ar fi pneumonia, tuberculoza și gonoreea – devin din ce în ce mai greu de tratat, deoarece antibioticele utilizate pentru a le trata devin mai puțin eficiente.

Rezistența la antibiotice duce la șederea spitalului mai lungă, la costurile medicale mai mari și la creșterea mortalității.

Introducere

Antibioticele sunt medicamente utilizate pentru prevenirea și tratarea infecțiilor bacteriene. Rezistența la antibiotice apare atunci când bacteriile se modifică ca răspuns la utilizarea acestor medicamente.

Bacteriile, nu oamenii sau animalele, devin rezistente la antibiotice. Aceste bacterii pot infecta oameni și animale, iar infecțiile pe care le provoacă sunt mai greu de tratat decât cele cauzate de bacteriile nerezistente.

Rezistența la antibiotice conduce la costuri medicale mai mari, la șederea prelungită a spitalelor și la creșterea mortalității.

Lumea trebuie să schimbe urgent modul în care prescrie și utilizează antibiotice. Chiar dacă se dezvoltă medicamente noi, fără schimbări de comportament, rezistența la antibiotice va rămâne o amenințare majoră. Modificările de comportament trebuie să includă și acțiuni de reducere a răspândirii infecțiilor prin vaccinare, spălare mâinilor,  igiena alimentară.

Domeniul de aplicare al problemei

Rezistența la antibiotice se ridică la niveluri periculoase în toate părțile lumii. Noi mecanisme de rezistență se dezvoltă și se răspândesc la nivel global, amenințând capacitatea noastră de a trata bolile infecțioase comune. O listă tot mai mare de infecții – cum ar fi pneumonia, tuberculoza, otrăvirea sângelui și gonoreea – devin din ce în ce mai greu și uneori imposibil de tratat, deoarece antibioticele devin mai puțin eficiente.

În cazul în care antibioticele pot fi cumpărate pentru uz uman sau animal fără prescripție medicală, apariția și răspândirea rezistenței se agravează. În mod similar, în țările fără linii directoare standard de tratament, antibioticele sunt deseori prescrise de către lucrătorii din domeniul sănătății și de medicii veterinari și sunt folosiți excesiv de către public.

Fără acțiuni urgente, ne îndreptăm spre o eră post-antibiotică, în care infecțiile comune și leziunile minore pot ucide din nou.

Prevenirea și controlul

Rezistența la antibiotice este accelerată prin utilizarea incorectă și excesivă a antibioticelor, precum și prin prevenirea și controlul slab al infecțiilor. Se pot lua măsuri la toate nivelurile societății pentru a reduce impactul și pentru a limita răspândirea rezistenței.

Evoluțiile recente

Deși există unele noi antibiotice în curs de dezvoltare, nici unul dintre ele nu este de așteptat să fie eficient împotriva celor mai periculoase forme de bacterii rezistente la antibiotice.

Având în vedere ușurința și frecvența călătoriilor, rezistența la antibiotice este o problemă globală, necesitând eforturi din partea tuturor națiunilor și a multor sectoare.

efect

Atunci când infecțiile nu mai pot fi tratate prin antibiotice de primă linie, trebuie utilizate medicamente mai costisitoare. O durată mai lungă de boală și de tratament, adesea în spitale, sporește costurile de îngrijire a sănătății, precum și povara economică pentru familii și societăți.

Rezistența la antibiotice pune în pericol realizările medicinei moderne. Transplanturile de organe, chimioterapia și intervențiile chirurgicale, cum ar fi secțiunile cezariană, devin mult mai periculoase, fără antibiotice eficiente pentru prevenirea și tratamentul infecțiilor.

Răspunsul OMS

Rezolvarea rezistenței la antibiotice este o prioritate pentru OMS. Un plan global de acțiune privind rezistența antimicrobiană, inclusiv rezistența la antibiotice, a fost aprobat la Adunarea Mondială a Sănătății în mai 2015. Planul de acțiune global urmărește să asigure prevenirea și tratarea bolilor infecțioase cu medicamente sigure și eficiente.

„Planul global de acțiune privind rezistența antimicrobiană” are 5 obiective strategice:

1.Îmbunătățirea gradului de conștientizare și înțelegere a rezistenței antimicrobiene.

2.Consolidarea supravegherii și cercetării.

3.Reduce incidenței infecției.

4.Optimiza utilizării medicamentelor antimicrobiene.

5.Asigurarea de investiții durabile în combaterea rezistenței antimicrobiene.

O declarație politică aprobată de șefii de stat la Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la New York în septembrie 2016 a semnalat angajamentul mondial de a adopta o abordare largă și coordonată pentru a aborda cauzele profunde ale rezistenței antimicrobiene în mai multe sectoare, agricultură. OMS sprijină statele membre să elaboreze planuri naționale de acțiune privind rezistența antimicrobiană, pe baza planului global de acțiune.

OMS a condus mai multe inițiative pentru a aborda rezistența antimicrobiană:

Săptămâna mondială privind sensibilizarea la antibiotice, proiect realizat în fiecare an din 2015, cu tema „Antibiotice: Manipulați cu grijă”, campania globală, multi-anuală are un volum tot mai mare de activități în săptămâna campaniei.

Sistemul Global de Supraveghere a Rezistenței Antimicrobiene (GLASS)

Sistemul sprijinit de OMS susține o abordare standardizată a colectării, analizei și partajării datelor referitoare la rezistența antimicrobiană la nivel global pentru a informa procesul de luare a deciziilor, a acționa la nivel local, național și regional.

Global Partnership for Research and Development (GARDP)

O inițiativă comună a inițiativei OMS și Droguri pentru Neglijate Bolilor (DNDi), GARDP încurajează cercetarea și dezvoltarea prin intermediul parteneriatelor public-privat. Până în 2023, parteneriatul vizează dezvoltarea și livrarea a până la patru noi tratamente, prin îmbunătățirea antibioticelor existente și prin accelerarea introducerii de noi medicamente antibiotice.

Grupul de coordonare intercondițională privind rezistența antimicrobiană (IACG)

Secretarul General al Organizației Națiunilor Unite a înființat IACG pentru a îmbunătăți coordonarea între organizațiile internaționale și pentru a asigura o acțiune globală eficientă împotriva acestei amenințări la adresa securității sănătății. IACG este co-prezidată de secretarul general adjunct al ONU și de directorul general al OMS și cuprinde reprezentanți la nivel înalt ai agențiilor ONU relevante, alte organizații internaționale și experți individuali din diferite sectoare.

Sursa: http://www.who.int