Opinii – Ar putea analizele de sânge sa detecteze bolile psihice?

Oamenii de știință caută biomarkeri pentru a diagnostica mai bine și a trata boala mintală. Tot ce trebuie să facă este să-i găsească.

Pentru persoanele cu boli mintale, diagnosticul este doar primul pas spre găsirea tratamentului potrivit. Uneori, diagnosticul inițial este greșit – pacienții cu tulburare bipolară, de exemplu, ar trebui să aștepte șapte până la 12 ani pentru un diagnostic corect.

Chiar și atunci când diagnosticul este corect, majoritatea pacienților trebuie să încerce mai multe medicamente diferite pentru a găsi unul care de fapt funcționează.

Oamenii de știință încă nu înțeleg foarte bine mecanismele care le provoacă în primul rând – schizofrenia, care, de exemplu, este cauzată de o combinație de genetică și nenumărate condiții de mediu. Oamenii de stiinta nici macar nu inteleg cum unele dintre cele mai frecvente medicamente,cum ar fi litiul, dau totuşi rezultate atunci cand se tratează boala mintală, dar prescriu medicamentele oricum pentru ca pot ajuta la ameliorarea simptomelor.

Astăzi, clinicienii trebuie să utilizeze simptome observabile și rapoarte pentru a diagnostica o tulburare. Apoi încep să testeze tratamente de acolo, o tehnică pe care un om de știință o numește „abordarea cu pușca” într- un articol recent din Scientific American . În acest fel, este nevoie de mai mult timp pentru a o face corect, iar pacienții cu boli psihice severe care nu primesc un tratament adecvat pot deveni un risc pentru ei înșiși și pentru ceilalți. Undeva între 2% și 15% dintre pacienții diagnosticați cu depresie se sinucide , cu cifre similare sau chiar puțin mai mari pentru bipolar și schizofrenie. Alții mor din cauza accidentelor în timpul episoadelor de manie sau de psihoză.

Dar dacă un test rapid de sânge ar putea ajuta un clinician să diagnosticheze o tulburare sau să găsească mai repede tratamentul potrivit? Un număr de oameni de știință lucrează deja pentru a găsi aceşti biomarkeri ce influenţează starea  psihologică a pacienţilor.

Cercetarea biomarkerilor legaţi boalile  mintale a fost in jur de zeci de ani, spune Sabine Bahn , profesor de neurotehnologie la Universitatea din Cambridge. Unii oameni de știință caută semnele genetice ale bolilor, în timp ce alții caută biomarkeri proteici în sânge, urină, respirație sau lichid spinal. Au existat câteva cercetări interesante în biomarkeri în anii 1970 și din nou în anii ’90, spune ea, dar aceste cercetări au fost deraiate de mici detalii care au aruncat la o parte sensibilitatea și exactitatea testelor.

Căutarea unei singure proteine ​​care să indice o afecțiune psihiatrică, cum ar fi cea detectată în testele de sarcină la domiciliu, a fost până acum una fără rezultate. Acest lucru se datorează faptului că foarte multe dintre proteinele indicative ale bolilor mintale se suprapun cu diferite condiții. „Este greu să existe markeri specifici depresiei sau schizofreniei – 80% din proteinele care ar fi în atenţie pentru a identifica schizofrenia ar servi și pentru depresie”, spune Daniel Martins-de-Souza , biochimist la Universitatea din Campinas (UNICAMP) în Brazilia. Acum, cercetătorii caută „biosignaturi” de boli, o combinație de proteine ​​(sau gene) care indică împreună prezența sau probabilitatea unei boli.

Până în prezent, nimeni nu a întampinat un test de biosignatura suficient de fiabil pentru a fi comercializat.

Bahn și echipa ei au crezut că au găsit un test în anul 2010, când au efectuat un test de sânge numit VeriPszch conceput pentru a confirma un diagnostic de schizofrenie. Clinicienii au început să o folosească în întreaga lume, inclusiv în Statele Unite, dar mai târziu în acel an a ieșit din piață. „Testul a fost foarte costisitor si destul de neclar pentru că existau prea multi markeri”, spune Bahn.

Asta nu a descurajat-o pe Bahn. Ea și colaboratorii ei au publicat anul trecut un studiu despre un test de sânge pentru detectarea schizofreniei înainte ca simptomele să fie stabilite. Dar Bahn și-a concentrat mai mult atenția asupra identificării tulburării bipolare, deoarece aici este cea mai mare nevoie de ea. Clinicienii de multe ori au un diagnostic confuz, pacienţii primind uneori concluzia de depresie în loc de tulburare bipolară.  Şi daca o persoana cu tulburare bipolară este tratată cu antidepresive, acest lucru  poate declanșa un episod maniacal, care de multe ori duce la spitalizare sau deces.

Testul de sânge bipolar al lui Bahn ar necesita doar un pic de sânge colectat pe hârtie de filtru, un proces atât de simplu încât un pacient să poată face el însuși. O unitate de procesare ar folosi un spectrometru de masă pentru a detecta proteinele dintr-o probă și pentru a alimenta aceste rezultate într-un algoritm care poate confirma sau contrazice diagnosticul unui clinician. În teorie, acest lucru ar putea fi făcut chiar și la spitalul local al unui pacient pentru a confirma un diagnostic chiar mai rapid.

Bahn și colaboratorii ei sunt în faza de pregătire a studiilor clinice pentru acest test. Chiar și așa, așteptările ei sunt modeste. „Eu cred în asta. Nu am nici o dovadă care să dovedească acest lucru în momentul de față „, spune ea. Dacă rezultatele sunt clare, ea speră să aducă testul (sau ceva de genul acesta) atât de folositor în următorii cinci ani.

Martins-de-Souza, cercetătorul brazilian care a lucrat cu Bahn în trecut, consideră că necesitatea cea mai presantă este pentru un test care să poată identifica rapid care tratament ar funcționa cel mai bine pentru un pacient. El și echipa sa au identificat o serie de proteine care se schimbă atunci când pacienții cu schizofrenie încep să ia antipsihotice și se schimba diferit în funcție de eficiența sau nu a medicamentului.

Dar ar putea însemna că ei pot dezvolta un test de sânge pentru a ajuta medicii să dea un medicament pacient care lucrează la prima sau a doua încercare. Până în prezent, dimensiunea eșantionului a fost prea mică pentru a spune cu siguranță că testul de sânge funcționează, notează Martins-de-Souza, așa că el și colaboratorii săi intenționează să-l încerce pe mai mulți pacienți din Brazilia, Germania și SUA. , testul este încă de cinci până la 10 ani de la sosirea în clinici.

Diferitele focalizări ale cercetării lui Bahn și Martins-de-Souza sugerează o dezbatere care se desfășoară chiar în mediul comunității psihiatrice: problema cu diagnosticul. Acest fapt explica de ce mulți pacienți primesc tratament întârziat sau inadecvat pentru tulburările psihologice sau de ce aproape jumătate dintre pacienții psihiatrici sunt diagnosticați cu mai multe tulburări.

Acest lucru a determinat experții să dezbată modul în care definim aceste condiții în primul rând. În 2013, Institutul Național de Sănătate Mintală (NIMH) și-a retras sprijinul pentru DSM-5, manualul pe care clinicienii îl folosesc cel mai frecvent pentru a diagnostica bolile mintale. Mai mulți clinicieni încep să utilizeze ICD-10 , criteriile de diagnosticare instituite de Națiunile Unite și mai frecvente în alte țări decât SUA (sunt ca sistemul metric pentru sănătatea mintală), deși unii susțin că nu diferă substanțial de la DSM.

Organizațiile care cercetaează aceste corelaţii susțin – „Îi încurajăm pe cercetători să adopte o abordare integrativă și să evalueze lucrurile folosind mai mult de o unitate de analiză”, spune Sarah Morris, șeful de programe privind tulburările de spectru schizofrenic la NIMH.

Acest lucru ar include probabil și biomarkeri, mai ales dacă ar putea ajuta clinicienii să detecteze boli mintale înainte de a începe simptomele. Unii experți consideră că bolile psihice pot fi prevenite chiar dacă sunt detectate devreme, monitorizate de un medic și chiar tratate preventiv.

Pe măsură ce oamenii de știință se apropie mai mult de înțelegerea cauzelor bolilor psihice, definițiile noastre privind aceste boli se pot schimba foarte bine. Biomarkerii, atât pentru diagnostic, cât și pentru tratament, ar putea contribui rapid la înțelegerea respectivă sau, cel puțin, să aducă beneficiile mai rapid la pacienți.

„Tehnologia poate sau nu poate fi corectă. Dar vom continua să încercăm, „spune Bahn. „Este o problemă prea mare pentru a nu face ceva despre asta”.